Un anumit cuvant a devenit important in vocabularul evanghelic, in ultimii ani. Acesta este cuvantul “Contemporan”!.Auzim de muzica contemporana, predicare contemporana, Inchinare contemporana..Unii dintre noi,care suntem ceva mai “vechi” aici pe pamant ,incepem sa ne intimidam si sa ne interbam daca inca mai suntem contemporani!..In intelegerea mea “Contemporan” inseamna a trai sau, a exista in acelasi timp.
In biblioteca mea am un DICTIONAR AL CONTEMPORANILOR ( Dictionary of Contemporaries)) Lista aceasta,cuprinde oameni faimosi care au trait si au lucrat in aceasi prioada istorica de timp. Oricum,in ultimul timp,cuvantul contemporan, se pare ca a luat si un alt inteles si anume, “ NU TRADITIONAL”- Prezent, in opozitie cu Trecut. Sa luam Muzica Contemporana. Contemporana cu cine?..Majoritatea familiilor au cel putin 3 generatii,care traiesc..unele chiar patru.Este muzica contemporana cu mine,cu copii mei sau, cu nepotii mei. De fapt toti traim in aceeasi perioada de timp! Nu sunt muzician,dar cred ca “muzica contemporana inseamna ,acea muzica, cea mai populara in lumea seculara, in acea perioada de timp.Desigur ca discutia s-ar putea continua-“Care lume a muzicii seculare?”..Dar cred ca ati inteles idea.
Sa luam in considerare de exemplu “contemporary worship service” (serviciu de inchinare,contemporan). Am participat la un asemenea serviciu de inchinare,duminica seara si am fost cam dezamagit desi, multi dintre cei care au participat,i-am vazut foarte entuziasmati. Ce face un serviciu contemporan. In loc de amvon,avem un pupitru.Pe langa orga sau pian,adaugam o chitara electrica sau doua. Cantarile nu se mai canta din carti..ele sunt proiectate pe ecran…Liderul care dirijeaza, sta si el pe un stool (scaun mai inalt)..si canta si el la chitara..Cand obisnuiam sa predic la colt de strada, noi foloseam o chitara, o orga portativa si un pupitru,..dar nu am zis niciodata ca suntem contemporani. Era uneori dificil sa caram pianul si orga cu noi in nordul statului Indiana! Nu vad nici un motiv ca, o biserica locala, sa nu-si schimbe modul de a tine serviciile,dar de ce neaparat trebuie sa se numeasca”contemporane” Daca un predicator vrea sa-si schimbe stilul de predica este OK. Biblia nu-i interzice acest lucru. Dar de ce trebuie sa numim acest stil “contemporan”?..Contemporan cu ce?..Cred ca uneori suntem confuzi privind noutatea ..si ascundem aceasta confuzie sub expresia “suntem si noi contemporani”. Schimbarea de dragul schimbarii este o “noutate ieftina” care nu tine mult. Schimbarea de dragul imbunatatirii este progres..si progresul este acela de care avem noi nevoie..Lucrul trist privind “accentuarea cuvantului contemporan” este ca ne poate tine departe de a diagnostica adevarata boala in bisericile noastre si a-i gasi remediul. Aranjam mobila ,in timp ce peretii stau sa cada. Biserica trebuie sa se ocupe de generatia prezenta. Pentru a face acest lucru bine,trebuie sa intelegem aceasta generatie,cum gandeste,ce cauta si ce autoritate respecta.Dar aceasta nu inseamna ca noi sa devenim ca si lumea seculara,pentru a putea fi ascultati. Identificarea cu lumea si nevoile ei este un lucru,iar imitarea lumii in nebunia ei este cu totul altceva.Fariseii,respingeau pe pacatosi prin “ pietatea lor” iar DOMNUL ISUS ii atragea prin compasiune si apropiere de ei. Champbell Morgan spunea ca biserica a facut cel mai mult pentru lume,cand biserica a fost diferita,cel mai mult, fata de lume…Si avea dreptate!..Majoritatea credinciosilor sinceri,admit,ca o parte din muzica contemporana are un mesaj bun si nu este ofensiva…De fapt ,(la drept vorbind..) si IMNURILE care astazi le cantam cu drag,au fost odata contemporane si criticate! Nu vrem sa cadem in extrema de a respinge tot ce este nou..si a lauda tot ce este vechi. Dar nici nu vrem sa cadem in cursa de a confunda “tot ce se pare nou” cu progresul ,sau sa confundam o imitare ieftina cu o schimbare creativa. Nici o slujire nu-si poate permite sa fie ca un muzeu,subliniind doar trecutul, dar cu atat mai mult,nici o slujire nu-si poate permite sa fie un cameleon ,care isi patrece tot timpul,adaptanduse la present. Radacinile slujirii noastre, merg mult mai adanc in trecut, fie ca ne place sau nu: creatia,chemarea lui Avram,darea legii,moartea si invierea DOMNULUI CHRISTOS,coborarea DUHULUI SFANT. Dar fructele inchinarii nostre (our ministry) trebuie sa fie in present si sa vina in intampinarea nevoilor oamenilor de astazi. In acel fruct se afla samanta pentru mai multe fructe care, garanteaza caracterul inchinarii nostre in viitor. Inchinarea biblica a cuprins diferite forme in timp. DOMNUL CHRISTOS spune:
“De aceea orice carturar, care a învatat ce trebuie despre Împaratia cerurilor, se aseamana cu un gospodar care scoate din vistieria lui lucruri noi si lucruri vechi” (Matei 13:52)
Sugerez sa parasim cuvantul “contemporan”daca nu ii dam o insemnatate corecta.Folosirea cuvantului, fara discernamant, creaza probleme.De altfel, sugerez sa facem o reala diferenta intre adevaratul progress si o imitare iefina. Eu unul, am obosit, auzind crestini imaturi, ridiculizand mostenirea nostra spirituala, in numele unui “evanghelism contemporan”..Iar in final, sugerez faptul ca, daca generatia mai tanara se asteapta de la generatia mai in varsta sa aprecieze felul lor de inchinare, ei trebuie sa invete sa aprecieze mostenirea pe care noua seniorilor ne este draga.Pericolul este acesta: Ce unii cred ca este contemporan…sar putea sa fie doar.. temporar.Doamne ajuta-ne sa distingem adevaratele valori, care raman!!
de Mihaela Maria & Nelu Cintean
-o prelucrare dupa Warren W .Wiersbe-
