Jean Staneschi: pastor, profesor, muzician, director al Seminarului Teologic Baptist

Jean Staneschi s-a născut la data de 18 septembrie 1900 în cartierul „Apele Minerale” din București^[1] și a plecat în veșnicie în toamna anului 1980[2]. S-a întors la Domnul la vârsta de 15 ani „și a primit botezul credinței odată cu mama lui la Rusalii în anul 1916[3], iar din anul 1918 s-a ocupat de educația biblică și morală a tineretului din București[4]. În anul 1920 acesta era pastor la Brăila[5], unde lucrează la întocmirea primei cărţi de cântări comune, punând împreună cântări din Harfa Coriştilor, Cântările Sionului şi Cântările Credinţei. Din anul 1927 acesta este pastor la Constanța[6].  În anul 1925 se căsătorește cu Olga, primul medic baptist din România, și ulterior își începe activitatea de profesor la Seminarul Teologic Baptist din București, activitate pe care a îndeplinit-o până la vârsta de 77 de ani[7]. Între anii 1934 – 1937 a fost Secretar General al Uniunii Comunităților Creștine Baptiste din România[8]. După sfârșitul celui de-al doilea război mondial, în anul 1949[9], a fost ordinat ca pastor[10] în cadrul Bisericii Creștine Baptiste Golgota din București[11]. Conform unei alte surse, acesta a fost ordinat ca pastor al Bisericii Baptiste din Bucureşti-Basarab[12] în anul 1947[13].  „Aici, împreună cu alţi fraţi, începe lucrarea de tipărire a cântărilor de cor şi a altor materiale creştine, cu ajutorul maşinii Gestetner sau Şapirograf.  Aceasta se întâmplă între anii 1947-1951.  Era profesor la Seminarul Teologic Baptist din București şi acolo Jean pregătea partiturile originale pentru  cântările de cor, scrise cu peniţă şi cerneală roşie pe o hârtie specială care absorbea cerneala şi o transmitea pe coală de hârtie care venea în contact cu tamburul cilindric al mașinii de tipărit.  Se puteau face 25-30 de copii după un original, după care acesta trebuia rescris pentru a fi tipărite alte exemplare.  Cu toate că această activitate cerea timp, efort şi nu în ultimul rând risc, fraţii au continuat să lucreze la acest proiect și așa au rămas peste ani cântările pentru cor de care ne bucurăm astăzi.”[14] În anul 1953 a fost reținut timp de treizeci de luni fără a i se face proces şi fără a i se aduce oficial vreo acuzaţie. A fost eliberat la fel  de subit şi tot fără vreo explicație precum a fost arestat[15]. În iunie 1955 a fost ales în funcția de vicepreședinte al Comunității Creștine Baptiste de București[16], iar în decembrie 1955[17] a fost ales de către Congresul Cultului Creștin Baptist, cel mai înalt for de decizie al cultului, în funcțiile de director și profesor la Seminarul Teologic Baptist din București, precum și de membru în Comitetul Uniunii Comunităților Creștine Baptiste din R.P.R.

În anul 1957 a fost destituit de către Departamentul Cultelor din funcțiile de pastor al Bisericii Baptiste Golgota[18], de profesor și director al Seminarului Teologic Baptist din București, de membru în Comitetul Uniunii Comunităților Creștine Baptiste din R.P.R.[19] și de vicepreședinte al Comunității Creștine Baptiste de București[20]. Va fi rechemat la Seminar în anul 1974[21] şi îşi încheie activitatea de profesor în anul 1977[22].

Pastorul Ioan Bunaciu consideră că decizia Departamentului Cultelor a fost determinată de acțiunile întreprinse de către Bokor Barnaba și Bălgrădeanu Constantin, care au  comandat 40 de orgi muzicale pentru Bisericile Baptiste de la o firmă din Cehoslovacia cu ocazia unei expoziții internaționale ce a avut loc la București în anul 1957. După terminarea expoziției, firma din Cehoslovacia prin intermediul căreia s-a făcut comanda a lăsat în custodie la Biserica Golgota unde era pastor Jean Staneschi orga cu care au venit în România, motivând că „baptiștii sunt cumpărători serioși.”[23] La câteva luni după expoziție statul român a primit din partea firmei din Cehoslovacia o notă prin care acesta trebuia să plătească orga, fiind înștiințat totodată și de comanda de 40 de orgi muzicale pentru Uniunea Baptistă. Ministerul Cultelor a început investigații în acest caz deoarece nici o biserică nu putea face o comandă în străinătate fără aprobarea acestei instituții. Vinovat în această situație a fost găsit pastorul Jean Staneschi, care a fost destituit din toate funcțiile cultice, timp de 10 ani[24].

Pentru a înțelege complexitatea acestui caz vom completa informațiile pastorului Bunaciu cu cele oferite de către documentele de arhivă. Astfel, în cadrul unui memoriu către Departamentul Cultelor, pastorul Jean Staneschi menționează faptul că a fost destituit din funcțiile menționate la data de 30 iulie 1957 ca urmare a unui ordin verbal al Departamentului Cultelor, „care era reprezentat prin prezența Tov. Director Nenciu[25], Tov. Moisescu și Tov. Vasile Popa.”[26] Aspectul este confirmat de către copia procesului verbal al Comitetului Uniunii Baptiste în cadrul căreia se menționează că decizia comitetului de a declara vacante posturile deținute până la momentul respectiv de către Jean Staneschi și Ioan Bolea s-a datorat expunerii directorului[27] Gheorghe Nenciu[28].

Memoriul pastorului Jean Staneschi menționează următoarele motive invocate de către autorități în argumentarea deciziei de retragere a recunoașterii din funcțiile cultice și administrative:

1) Nu ar fi anunțat conducerea cultului despre sosirea în țară a lui Stanley Catană, român baptist din S.U.A. [29],

2) A introdus și păstrat persoane[30] în comitetul bisericii baptiste a cărui pastor era fără acordul Departamentului Cultelor[31],

3) Învinuirea de a fi procurat orga pentru Biserica Baptistă din București, Șoseaua Nicolae Titulescu Nr. 56 A în mod ilegal[32],

4) Vinovat de excluderea lui Constantin Bălgrădeanu din calitatea de membru al Bisericii Baptiste Golgota[33].

În urma analizării memoriului și a altor documente înțelegem faptul că Departamentul Cultelor l-a considerat o persoană care a adoptat o poziție diferită față de cea dorită de instituția menționată. În opinia noastră motivele principale care au dus la retragerea recunoașterii țin de acceptarea în comitetul Bisericii Baptiste Golgota a unor persoane neagreate de către Departamentul Cultelor, relația personală pe care o avea cu secretarul cultului baptist, Constantin Bălgrădeanu, precum și problema cu orga care a fost instalată în biserica sa[34].

Ca și activitate științifică, Jean Staneschi a scris comentarii la epistolele: Filipeni, Coloseni, Galateni și Evrei.  De asemenea, acesta a scris și o carte despre viața predicatorului englez Charles Spurgeon, intitulată Principele predicatorilor: Din viața și lucrarea lui C. H. Spurgeon[35].

„Fiind profesor la Seminarul Teologic Baptist din Bucureşti şi vorbind limba germană fluent, traducea cursuri din germană pentru studenţii seminarului.  De asemenea, a tradus predici şi cursuri de teologie pe care le multiplica cu ajutorul maşinii de tipărit Gestetner sau Şapirograf. În decursul anilor în care a fost profesor şi pastor, Jean Staneschi a pregătit sute de cântări pe note pentru corurile creştine şi a lucrat la câteva oratorii, dintre care amintim „Spre Betleem”, „Psalmul 91” şi „Via Dolorosa”. O altă lucrare importantă în care a fost implicat fratele Jean a fost aceea de a culege cântări pentru copii şi de a le publica în cartea „Harfa Copiilor”, o carte mult iubită de copiii credincioşilor.”[36]

„Datorită activităţii şi slujirii sale ne-a rămas o bogată colecţie de cântări creştine pentru cor, cântări pentru copii, oratorii şi cărţi de cântări pe care le-a publicat pentru a duce mai departe generaţiilor care aveau să vină după el dragostea pentru lucrarea Domnului şi pentru muzica sacră de calitate.” [37]

            Prin intermediul acestui material am dorit să prezentăm o scurtă biografie a celui care a fost pastor, secretar general al Uniunii Baptiste, profesor și director al Seminarului Teologic Baptist din București.

NB: Acest material a fost redactat inițial pentru cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), carte în curs de apariție la o editură academică din România și editat pentru Revista Creștinul Azi Nr. 6/2012, pp. 14-15 în contextul în care Biserica Creștină Baptistă „Golgota” din București și-a serbat centenarul (1912-2012).

Marius Silveșan