Începuturile baptismului modern în România (I)

Articolul de față, integrează informații despre începuturile baptismului modern în România, înțelegând prin termenul modern o datare din punct de vedere istorică și nu o referire la doctrina baptistă. Cercetarea de față se dorește o completare a articolului Cum s-a format comunitatea baptistă din România .

Deschidem astfel o serie de articole privitoare la identitatea baptistă modelată de istoria comunității baptiste. În cadrul acestui prim articol articol am prezentat zonele geografice unde putem vorbi de un început al baptismului în România, semnificația botezului pentru baptiști și modul în care acesta este înțeles prin  intermediul doctrinei baptiste. Partea de final a acestui articol aduce în atenția cititorilor succinte date statistice care evidențiază o creștere lentă dar constantă a baptiștilor în România. 

„În secolul al XIX-lea, în București, vestul Transilvaniei, sudul Basarabiei, Bucovina şi Dobrogea coloniști și emigranți germani au răspândit doctrina privitoare la botezul adulților.” (Mihai Florin Răzvan, Cum s-a format comunitatea baptistă din România). Doctrina baptiștilor era opusă punctului de vedere tradițional privitor la botezul copiilor nou născuți prin faptul că aceștia consideră că botezul trebuie să fie administrat numai adulților. Prin termenul de adult în acest context am în vedere persoanele care sunt conștiente de separația existentă între om și Dumnezeu iar întoarcerea lor se poate realiza doar prin căință sinceră și personală aspect simbolizat prin actul botezului. Diferența de doctrină dintre cele două confesiuni: ortodoxă și baptistă este relevată de faptul că pentru cea dintâi actul botezului este o taină pe când pentru cea de a doua acesta reprezintă un act simbolic, un act de cult. În doctrina baptistă actul botezului simbolizează moartea omului vechi și aducerea la viață a omului nou transformat de către Duhul Sfânt al lui Dumnezeu. (Pentru mai multe despre botez în doctrina baptistă vezi și Ioan Bunaciu, Exegeza textelor biblice controversarte, Editura Universității din București, 1999, pp. 171-199). Transformarea simbolizată de actul botezului este un proces care nu se realizează dintr-o dată. Ținând cont de cele exprimate mai sus putem considera secolul al XIX-lea ca un nou început pentru credința baptistă în spațiul românesc.

În ceea ce privește evoluția numerică a baptiștilor din România, datele statistice relevă faptul că aceștia au avut o creștere lină ajungând în prezent la un procent de 0,6% din populația României. Potrivit datelor Recensământului din 1930, pe întreg teritoriul României, trăiau 60.562 credincioși baptiști, dintre care 10.286 în Transilvania, 6.770 în Banat şi 20.773 în Crişana şi Maramureş. De-a lungul secolului XX, numărul baptiștilor a crescut în mod constant. În 1978 erau 84.615, iar în 1988 – 117.715. (Informații preluate din cadrul unui articol publicat de Camelia Sisko pe Corso).  Numărul baptiștilor din Romania în anul 2002 era de 129937, ceea ce reprezenta 0,6% din populația României, conform Institutului National de Statistica (http://www.recensamant.ro/). La recensământul din anul 2011 s-au declarat de confesiune baptistă  11.803 persoane ceea ce reprezenta un procent de 0,6% din populația recenzată.  Baptiștii sunt răspândiți în toate județele țării dar au o pondere mai însemnată în vestul României (judeţele Bihor, Arad, , Caraş-Severin, Timiș, Sălaj, Cluj, Hunedoara).

de Marius Silvesan,
publicat pe Istorie Evanghelica

Si acest articol este publicat pe Eveniment Crestin cu acordul autorului.

Eveniment Crestin sprijina cercetarea in domeniul istoriei bisericii si al teologiei.