Articolul de față, integrează informații despre începuturile baptismului modern în România, înțelegând prin termenul modern o datare din punct de vedere istorică și nu o referire la doctrina baptistă. Cercetarea de față se dorește o completare a articolului Cum s-a format comunitatea baptistă din România .
Deschidem astfel o serie de
articole privitoare la identitatea baptistă modelată de istoria
comunității baptiste. În cadrul acestui prim articol articol am
prezentat zonele geografice unde putem vorbi de un început al
baptismului în România, semnificația botezului pentru baptiști și modul
în care acesta este înțeles prin intermediul doctrinei baptiste. Partea
de final a acestui articol aduce în atenția cititorilor succinte date
statistice care evidențiază o creștere lentă dar constantă a baptiștilor
în România.
„În secolul al XIX-lea, în București,
vestul Transilvaniei, sudul Basarabiei, Bucovina şi
Dobrogea coloniști și emigranți germani au răspândit doctrina privitoare
la botezul adulților.” (Mihai Florin Răzvan, Cum s-a format comunitatea baptistă din România).
Doctrina baptiștilor era opusă punctului de vedere tradițional privitor
la botezul copiilor nou născuți prin faptul că aceștia consideră că
botezul trebuie să fie administrat numai adulților. Prin termenul de
adult în acest context am în vedere persoanele care sunt conștiente de
separația existentă între om și Dumnezeu iar întoarcerea lor se poate
realiza doar prin căință sinceră și personală aspect simbolizat prin
actul botezului. Diferența de doctrină dintre cele două confesiuni:
ortodoxă și baptistă este relevată de faptul că pentru cea dintâi actul
botezului este o taină pe când pentru cea de a doua acesta reprezintă un
act simbolic, un act de cult. În doctrina baptistă actul botezului
simbolizează moartea omului vechi și aducerea la viață a omului nou
transformat de către Duhul Sfânt al lui Dumnezeu. (Pentru mai multe
despre botez în doctrina baptistă vezi și Ioan Bunaciu, Exegeza textelor biblice controversarte,
Editura Universității din București, 1999, pp. 171-199). Transformarea
simbolizată de actul botezului este un proces care nu se realizează
dintr-o dată. Ținând cont de cele exprimate mai sus putem considera
secolul al XIX-lea ca un nou început pentru credința baptistă în spațiul
românesc.
În ceea ce privește evoluția numerică a
baptiștilor din România, datele statistice relevă faptul că aceștia au
avut o creștere lină ajungând în prezent la un procent de 0,6% din
populația României. Potrivit datelor Recensământului din 1930, pe întreg teritoriul României, trăiau 60.562 credincioși baptiști,
dintre care 10.286 în Transilvania, 6.770 în Banat şi 20.773 în Crişana
şi Maramureş. De-a lungul secolului XX, numărul baptiștilor a crescut
în mod constant. În 1978 erau 84.615, iar în 1988 – 117.715. (Informații preluate din cadrul unui articol publicat de Camelia Sisko pe Corso). Numărul baptiștilor din Romania în anul 2002 era de 129937, ceea ce reprezenta 0,6% din populația României, conform Institutului National de Statistica (http://www.recensamant.ro/). La recensământul din anul 2011 s-au declarat de confesiune baptistă 11.803 persoane ceea ce reprezenta un procent de 0,6% din
populația recenzată. Baptiștii sunt răspândiți în toate județele țării
dar au o pondere mai însemnată în vestul României (judeţele Bihor,
Arad, , Caraş-Severin, Timiș, Sălaj, Cluj, Hunedoara).
de Marius Silvesan,
publicat pe Istorie Evanghelica
publicat pe Istorie Evanghelica
Si acest articol este publicat pe Eveniment Crestin cu acordul autorului.
Eveniment Crestin sprijina cercetarea in domeniul istoriei bisericii si al teologiei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu